PROGRAMĂRI 0744 357 442

Home » Blog » O parere despre dependenta de calculator (I)

O parere despre dependenta de calculator (I)

Ma gandesc la ce înseamnă dependenta de ecranul telefonului si nu numai….dragii mei părinți, stiti ca expunerea excesiva la ecran poate provoca efecte neurologice negative asupra creierului in dezvoltare al unui copil, in acelasi mod in care o poate face dependenta de cocaină? Sunt cercetători care au numit drogul virtual, cocaină electronică!

Ca psiholog, consider ca e o greseala din partea unui părinte sa spuna:”asa sunt copiii din ziua de azi si nu o sa faca al meu altfel, ca se izoleaza”! Specialistii in dependente au spus clar-asa zisul instrument de învățare, afecteaza creierul copiilor! Este un refugiu intr-o lume virtuală, care in timp poate afecta conectarea la lumea reală! Stiti ca World of Warcraft a fost numit cu afectiune heroină WoW? Jocurile de tip shooter (tragere) pot determina o descărcare de adrenalina, dar pot dezvolta un comportament agresiv! Celelalte, de tip puzzle si cele de constructie, au niveluri de complexitate si au atractivitate, dar creeaza compulsivitate in a trece la nivelul următor si treptat, treptat, dependenta?

Carl Gustav Yung si Joseph Campbell, au scris pe larg despre nevoia omului de mit! Lumea modernă, cu toata tehnologia si progresele stiintei, trece printr-o sărăcire a sensului, iar copiii sunt fascinați de călătorii eroice, de fantastic, povesti, etc….Tinerii cauta un sens in jocuri, dar daca nu există limite sănătoase, ecranul devine o asa zisa bona pt tot tipul de tensiuni intrapsihice si mai ales, pt un vid afectiv! Si asa, se pierd in Matrice! De asemenea, rețelele de socializare, pot produce aceeasi dependenta- cu fiecare glonț virtual, cu fiecare mesaj si cu fiecare postare se secreta- tasneste dopamina, cam cum gadila cocaina neurotransmitatorii de tipul dopaminei!

Dragii mei părinți, nu va bucurați ca ai d’voastră copii stau cuminți in casă si se joaca pe telefon, tabletă, PS, pt ca nu-i bine! Hiperstimularea prin imagerie ecranului poate sa se intipareasca in constiinta copiilor si sa le bântuie gândurile si visele, si, mai mult, “perturbă ” dezvoltarea cerebrală! Cum, o sa scriu in altă bucățică din asta! Pana atunci, copiii au nevoie de viata reală, de contact, de interacțiune, sa iasa “pe-afară “, sa umble cu picioarele prin iarbă, sa alerge, sa miroase trandafirii! Si, mai ales, au nevoie de interacțiune si căldură emoțională!

E o nebunie toată această interacțiune si comunicare si fugă in lumea virtuală! Se pierde sensul, se pierde intalnirea si se produce hranirea cu iluzii!

Comments are closed.